Ramadanul, Eid Al Fitr si Eid Al Adha

Religia islamica reprezinta un mod de viata care mai presus de orice dogme religioase, indeamna individul spre disciplina. In conformitate cu cele scrise in Coran, fiecare musulman are obligatia de a respecta “cei 5 stalpi ai Islamului”, respectiv Shahada (marturisirea credintei), Salah (rugaciunea facuta de 5 ori pe zi), Ramadan (postul), Hajj (pelerinajul la Mecca pe care fiecare musulman trebuie sa-l faca macar o data in viata) si Zakat (valoarea anuala pe care fiecare musulman cu posibilitati o va da celor nevoiasi).

Asadar, musumlanii trebuie sa isi marturiseasca la tot pasul credinta, conform careia exista un singur Dumnezeu (Allah) iar Profetul Mohammed este singurul profet (La ilaha illa Allah wa-Muhammad rasul Allah).

Cele 5 rugaciuni zilnice incep odata cu rasaritul soarelui (al-fajr), urmeaza apoi cea de la mijlocul zilei (al-zuhr), cea de dupa-amiaza (al-‘asr), cea de la apusul soarelui (al-maghrib) si ultima (al-‘isha) rugaciune care se face seara, de cele mai multe ori inainte de culcare. Credinciosul se va ruga intotdeauna in directia Ka’ba din Mecca iar rugaciunea poate fi individuala sau in grup, cele realizate in grup avand o putere mai mare. Cea mai importanta rugaciune insa este cea de la miezul zilei de vineri, care de regula este facuta in moschee. Salah trebuie sa fie intotdeauna precedata de curatarea fetei, a mainilor si a picioarelor (wudu’). Acest ritual de curatire se poate face, conform Coranului, si cu nisip atunci cand apa nu este accesibila.

Ramadanul, cel de-al 3-lea stalp al Islamului, este si numele lunii a noua din calendarul islamic, luna in care a fost revelat Coranul. Calendarul islamic este calculat in functie de fazele lunii si pozitia astrelor, astfel ca luna Ramadan nu are o data fixa, in fiecare an fiind sarbatorita in intervale diferite de timp. Ramadanul este cea mai importanta sarbatoare a musulmanilor, o perioada in care fiecare adept al acestei religii trebuie sa acorde mai mult timp spiritualitatii, cunoasterii de sine, ajutorarii celor nevoiasi si totodata trebuie sa se abtina de la obiceiurile lumesti, respectiv hrana si apa, pe tot parcursul zilei, pana la apusul soarelui. In acest mod corpul este mai curat, atat pe interior cat si pe exterior, iar apropierea de divinitate este mai facila. La apusul soarelui, dupa rugaciunea Maghrib, postul poate fi intrerupt iar aceasta masa poarta numele de Iftar. In trecut, masa de Iftar era formata din curmale si apa. In zilele noastre insa, Iftarul presupune mese copioase care ii aduna in acelasi loc pe toti membrii familiei dar si numerosi prieteni. Foarte multe moschei ofera mese de Iftar gratuite celor nevoiasi, asa cum fac si multi musulmani instariti. Inainte de rasaritul soarelui se mai ia o masa, cea numita Suhor, destul de consistenta, astfel incat sa produca energie necesara pana la urmatoarea masa de Iftar.

Cele 29 sau 30 de zile ale lunii Ramadan schimba oarecum cursul normal al lucrurilor in majoritatea oraselor islamice. Pe langa faptul ca toate localurile care servesc mancare sau bauturi se deschid doar dupa apusul soarelui, cu un program special, si timpul de lucru este diminuat, in baza unor hotarari emise de Guvern. Pe de alta parte, in unele tari se fac gratieri sau unor detinuti li se permite parasirea penitenciarului pentru cateva zile pentru a petrece timp in familie. Se spune ca in aceasta perioada portile raiului sunt deschise iar cele ale iadului sunt inchise, diavolii sunt incatusati si toate faptele bune sunt rasplatite multiplu.

Ultimele 10 nopti ale lunii au o semnificatie aparte, una dintre acestea, Laylat Al Qadr, fiind cea in care primele versete din Coran i-au fost revelate Profetului Mohammed de catre ingerul Jibraeel. Necunoscandu-se cu exactitate care dintre cele 10 nopti e “cea mai buna noapte din an”, asa cum islamicii o numesc, fiecare noapte are o incarcatura speciala iar rugaciunile din aceste zile sunt mult mai intense.

Ramadanul se incheie cu Eid Al Fitr, sarbatoarea care marcheaza sfarsitul postului si intrarea in luna Shawwal. Eid Al Fitr se sarbatoreste pe parcursul a trei zile, perioada in care moscheile ofera slujbe de Eid, oamenii organizeaza diverse petreceri tematice, sunt oferite cadouri iar mesajele de felicitare cele mai folosite sunt: Eid mubarak (Eid binecuvantat) sau Eid sa‘id (Eid Fericit).

La 70 de zile dupa Eid Al Fitr, in data de 10 a lunii Dhu’l Hijja din calendarul islamic (ultima luna), musulmanii sarbatoresc Eid Al Adha, numita si sarbatoarea sacrificiului. Al doilea Eid comemoreaza marea incercare la care a fost supusa credinta profetului Abraham (Avraam), atunci cand Allah i-a cerut sa-si jertfeasca propriul fiu. In tandem cu acest eveniment si urmand porunca lui Allah, musulmanii sacrifica un animal, de regula un berbec, pentru a aduce ofrande celui Atotputernic. O mare parte din carnea animalului este oferita rudelor, prietenilor si celor nevoiasi pentru a respecta Zakat, al 5-lea stalp al Islamului. Animalul este sacrificat in prima zi a Eid-ului, dupa slujba de la moschee, urmand ca apoi femeile sa prepare masa care din nou reuneste mare parte a familiei. Mesajul de felicitare cel mai folosit in cadrul acestei sarbatori este Eid mubarak (Eid binecuvantat).

In luna Dhu’l Hijja are loc si cel mai mare pelerinaj Hajj, ultima luna a anului fiind cea in care este ideal a fi facut, pentru a incheia anul asa cum Profetul Mohammed si-a incheiat viata, pelerinajul Hajj al acestuia fiind ultimul act public facut inainte de trecerea lui in nefiinta. Pelerinajul Hajj presupune ritualuri specifice, desfasurate in mai multe etape. Astfel, la sosirea in Mecca, oras in care nemusulmanii nu au acces, pelerinii intra in starea Irham, cea de puritate. Atat barbatii cat si femeile isi vor infasura corpul in cearceafuri albe, fara cusaturi, fiindu-le interzis in aceasta perioada sa-si taie parul, ungiile, sa intre in situatii conflictuale sau sa vaneze animale. Urmeaza apoi inconjurarea altarului Ka’ba de 7 ori, timp in care se recita Talbiya, apoi atingerea si sarutarea pietrei Ka’ba, rugaciunile catre Abraham si alergarea de 7 ori intre muntii Safa si Marwa. A doua etapa a pelerinajului are loc in intervalui cuprins intre zilele 8 si 12, debutul fiind insa in ziua a 7-a cu o predica (khutba) la moschee. In ziua si noaptea zilei de 8 pelerinii stau pe muntele Mina sau Arafat, urmand ca in ziua a 9-a ritualul Wuquf (a sta) sa se desfasoare pe dealul Jabal al-Rahma din Arafat, la lasarea serii avand loc retragerea in Muzdalifa, o regiune din Mecca. In a 10-a zi este sarbatorit Eid Al Adha iar cei veniti in pelerinaj petrec ziua in Mina, unde sunt sacrificate animale si au loc mese de Eid. Dupa Eid se revine in Mecca, unde se inconjoara din nou altarul Ka’ba iar apoi fiecare pelerin este tuns, eveniment care marcheaza iesirea din starea Irham.

Zakat, al 5-lea stalp al Islamului reprezinta o taxa pe care cei cu posibilitati materiale trebuie sa o ofere celor cu posibilitati reduse. Coranul ii indeamna pe credinciosi sa nu fie lacomi, caci daca vor folosi banii in afara dorintei lui Allah “focurile iadului ii vor insemna cu monezi”. In majoritatea statelor musulmane valoarea taxei nu este impusa de catre Stat ci este lasata la latitudinea celor care vor sa ofere. In Arabia Saudita insa, fiecare cetatean trebuie sa plateasca anual 2.5% din valoarea intregului sau patrimoniu. Categoriile de bunuri care vor fi luate in considerare sunt: cerealele, fructele, camilele, bovinele, ovinele si caprinele, impreuna cu cantitatea de aur, argint si alte bunuri mobile. Destinatarii acestui impozit sunt oamenii saraci, debitorii, sclavii care doresc sa-si cumpere libertatea, voluntarii jihadului, pelerinii si colectorii taxelor.